vineri, 3 octombrie 2008

'mnezeii mamii lor de cretini!

Inutilităţile alea proptite în Parlament au luat-o razna rău de tot! Nu mă dau în vânt după Băsescu, dar acum - să fiu în locul lui - aş propti o stângă în botul Guvernului Nătăriceanu, de l-aş pune la pământ. Deci paralamentarii lu' peşte votează măriri de salariu, bombalăii de la Guvern ştiu că nu au bani, da' ţin pentru ei, iar acum, ca să nu sece bugetul de tot, clipesc duios din ochi, doar-doar Băse NU semnează majorarea pentru profi. Dacă într-adevăr e jucător, acum e momentul să-l pună cu roţile în sus pe Nătăriceanu, cu miniştrii lui cu tot. Ce naiba de Guvern şi de Parlament mai avem şi noi, dacă iau decizii de natură să provoace mişcări sociale????

joi, 2 octombrie 2008

Sunt plin de nedumeriri!

Unul dintre puţinele lucruri care mă scot cu adevărat din sărite este rotirea ţoalelor în dulapuri. Mai precis, înlocuirea celor subţiri de vară, cu cele groase. Ca să nu am surprize neplăcute, prefer să fac eu trierea, decât să o las pe soţie să bramburească totul.

În consecinţă, m-am întărit sufleteşte şi am pornit la treabă. Am terminat totul în jumătate de oră, că doar câte cârpe poate avea un bărbat. M-am instalat comod la meci, l-am sunat pe Furnică, că doar nu era să mă uit singur, ca bou', să n-am cu cine comenta, m-am asigurat că fiul are destul jocuri la îndemână ca să nu mă bârâie la cap... În fine, cam ce face un bărbat într-o seară de meci.

Nu e cazul să povestesc ce a făcut Furnică în timpul partidei, pentru că e deja previzibil. Mai ales că, fiind un meci frumos, nu a precupeţit niciun efort. Mă întreb dacă mai poate să vorbească azi...

Dar să nu mă îndepărtez (iar, după bunul obicei) de subiect. Totuşi, de ce am nedumeriri. Păi să le înşir cu liniuţă, de la capăt:
- Cum este posibil să ai dulapul plin de haine, dar să ai nevoie de minimum o jumătate de oră ca să te decizi cu ce te îmbraci a doua zi?
- Cum este posibil să ai cel puţin 15 perechi de blugi, dar tu să nu te îmbraci vreodată în blugi?
- Cum este posibil să ai 7 perechi de cizme şi 5 de botine, iar tu să susţii că trebuie să mergem cât mai curând la cumpărături, pentru că nu ai cu ce să te încalţi?
- Cum este posibil să ai un teanc de pulovere, dar tu să te lamentezi că îţi lipseşte nu ştiu ce nuanţă?

Desigur, toate aceste întrebări se referă la soţia proprie şi personală, pe care am luat-o de nevastă spunând un "Da" răspicat, de ziceai că nenea ăla cu tricolorul pe diagonală m-a întrebat dacă vreau cetăţenie americană!

miercuri, 1 octombrie 2008

România - o ţară mică, de pe Marte!

Toată lumea e afectată de criza financiară, de care - între noi fie vorba - porcii de americani ştiau de vreo 2 ani că se va arăta. Mai puţin România! Cum am ajuns la concluzia asta? Păi m-am uitat ce fac imbecilii noştri de politicieni. Cretinii măresc pensiile, măresc salariile, scot accize, elimină plafoane. Le pocneşte inima de grija electoratului.

Deci să nu fiu înţeles greşit... Nu e nimic rău în faptul că dau bani celor care au nevoie. Dar să te apuci să goleşti visteria, în condiţiile în care nu e exclus ca nişte bănci să se simtă tare rău, mi se pare o imbecilitate crasă. Şi dacă tot existau banii ăştia, de ce nu i-aţi dat oamenilor până acum, în p**da mamelor voastre de inconştienţi? Că nu vi se apropia cuţitul de gât, nu?

Eh, asta e una dintre zilele astea în care mi-aş dori să pot lua cuvântul de la "înalta tribună a Parlamentului". Parcă aşa se zice în limbaj de gazetă de perete. Şi ce le-aş mai spune... şi ce le-aş mai ura....