duminică, 14 septembrie 2008

Ariciul - cine e el, ce vrea şi la ce foloseşte

Internetul e spaţiul tuturor posibilităţilor, spune poetul! El a spus, iar eu am luat-o de bună. Am început ca orice novice, citind blogurile clasicilor. Nu are sens să-i enumăr, că şi-aşa au trafic cât casa. Nu că menţionarea pe blogul unui biet arici i-ar ajuta cu ceva.

Şi pentru ca blogul ăsta să fie prilej de relaxare şi nu de indignare (că şi-aşa sunt eu născut indignat), zic să stabilim nişte reguli. Desigur, fiind proprietarul blogului, eu le stabilesc. Mişto e să fii proprietar, pe bune! Regula de bază e următoarea: staţi pe-aici doar dacă aveţi simţul umorului. Dup-aia vin de-alea mici: nu fiţi agramaţi, nu vă înjuraţi între voi şi aşa mai departe. Probabil sunt regulile clasice ale bloggeritului, dar le-am scris şi eu, ca să mă dau mare.

Vreţi să luaţi texte sau poze de aici? Băgaţi mare, dar nu înainte de a întreba dacă vă dă nenea voie. Prin "nenea" se înţelege Ariciul Indignat, adică eu. Futu-i, parcă am băut apă după Oprescu. Numa' ăla mai vorbeşte despre el la persoana a III-a singular. Deci în mare aţi priceput ce şi cum! Sper, cel puţin.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Da'... i-ai cerut voie lu' nevasta?

Ariciul Indignat spunea...

Normal! Da' ce-mi permit să suflu fără binecuvântarea ei? :)))) Am făcut şedinţă cu ea, cu soacră-mea, cu prietenul Furnică... Dacă e bine, dacă nu... Care sunt avantajele, care sunt dezavantajele... Şi pân' la urmă m-au lăsat, cică să am şi eu un loc în care să mă pot exprima.